de dincolo de munţi a răsărit o emoţie- soarele

oglinda de pe sufrafaţa lacului

aceeaşi

creierul îmi intră în mişcare şi se încălzeşte

până cedez şi adorm

coloritul păsărlior în noapte

acelaşi

repere ascunse după ecrane monocromate

simţuri dilatate până descriu cercuri, umbre

pântecul matern care te strigă înapoi

spre cărări cunoscute

toţi strigă

toţi cheamă

ochii întredeschişi nu percep tabloul de culori

aleatoriu aşezate ca un puzzle cu bucăţi

care nu se potrivesc

cu compotamentul meu

respir un aer de munte

dorm pe deal şi suflă vântul

păsările urâte cântă frumos.